Raducu cel simpatic :)

Raducu se face baiat mare, a inceput sa manance singur cu lingurita. Saptamana trecuta (pe 11 aprilie, de notat la catastif) a mancat cam un sfert de farfurie singurel, iar martea aceasta a reusit performanta sa manance aproape tot singur singurel. E drept ca nu vreti sa stiti cum arata bucataria noastra dupa masa, norocul nostru ca nu suntem niciunul maniac cand vine vorba de curatenie :) Si tot din categoria mancare, e un simpatic Radu, cand se satura, incepe sa ne hraneasca pe noi (nu prea mult totusi, sa nu ne ingrasam :))

Acum doua saptamani (hmm, ce mult a trecut de cand nu am mai scris nimic) a mirosit niste flori pe care i le-a dat tataie - asta a fost o premiera, eu eram gata, gata sa intervin convinsa fiind ca o sa incerce sa le guste :) Si simpatic cum e el, mi-a dat si mie sa miros :)
Si in aceiasi tema, un lucru foarte haios pe care il face Raducu: incearca sa ne miroasa/pupe picioarele :))

In weekend am fost la tara, in vizita la bunici. Raducu a fost in elementul lui - i-a aratat tataie porcii, gainile, cocosii, cateii, l-a plimbat prin toata gradina :) Mi-a adus si o papadie pe care mi-a si dat-o cand  l-am rugat (de cele mai multe ori, daca il rog sa imi dea ceva, imi intinde obiectul respectiv, dar nu se indura sa mi-l dea de tot).

Si ceva oarecum simpatic, a inceput sa protesteze si sa se faca un certaret. Daca ne intoarcem de la plimbare, dupa ce intram in casa, se duce la usa si incepe sa tipe ahaiaaa (afara, daca mai era nevoie de traducere). Sau daca ii iau o jucarie sau nu ii dau voie sa intre undeva, incepe sa protesteze folosind consoane (gen da..e..ta..ti.. - e greu de reprodus, oricum e un progres fata de plansetele lui de dinainte).

Raducu cel vorbaret

Am zis sa ma mai laud un pic cu Raducu al nostru :)) Care incepe sa spuna din ce in ce mai multe cuvinte (bine, sperante prea mari nici nu am de la el, dat fiind ca pana acum seamana mai mult cu mine la ritmul achizitiilor, iar eu am fost mai "cumpatata" si la mers, si la vorbit).
De inceput, a inceput, firesc, cu tata, pe care il spunea cam la orice. A fost foarte haios cand a primit cadou un magarus de plus (Aiurel, pentru cunoscatori) si cand l-am desfacut s-a uitat frumos la el si a spus cu multa convingere TATA. Sau cand se uita la un filmulet cu animale de la ferma (a fost solutia ultima pentru a il convinge sa il facem sa stea la aerosoli, altfel nu are acces deocamdata la televizor/calculator) si mai vedea cate un porc, un bou, un cocos spunea, ce altceva, tata :) (macar la cocos a mai dres-o)
Mama a inceput sa spuna foarte tarziu, dar a spus din prima cu adresa si spune si acum atat de frumos, are o intonatie cu totul deosebita. Deci, as putea spune ca a meritat asteptarea :) (e drept ca spune mai rar, cand vrea mancare sau vrea sa fie alintat :)).
Dupa un an a inceput sa isi imbogateasca vocabularul - a inceput cu ata (pentru apa), inca nu reuseste sa spuna corect cuvantul, dar important e ca stie sa ne spuna ce vrea.
Apoi caca, moment in care m-am gandit ca ar fi o idee buna sa cumparam o olita - singura problema e ca in general spune dupa ce face, de stat pe olita, nici gand, asa ca am decis sa amanam proiectul "Olita" pentru vara, cand macar nu o sa mai am atatea hainute de dat jos).
Cam in aceiasi perioada a inceput sa spuna si gata si mai nou chiar il foloseste cu sens.
Mai stie sa spuna si ca..te (pentru carte) - daca seamana cu mine o sa dureze mult pana o sa ii iasa r-ul (tin minte si acum cum facea mama exercitii de dictie cu mine, de stiam toata familia de cuvinte a cuvantului floare si alte asemenea... ce-i drept, mi-a prins bine la scoala :))
Mai nou a inceput sa spuna si caie (pentru mancare) eventual insotit de plescaituri (pe astea le stie de mai demult, lucru salvator dealtfel in reducerea manifestarilor sonore acute ale lui Raducu).
Mai spune uneori si cada si afaia (pentru afara) dar astea le foloseste mai putin si in general cand ne aude pe noi spunandu-le.
Cam atat deocamdata :)
Edit: Am uitat niste cuvinte :)
Mai spune si ate pentru lapte (cel putin asa zice Ionut, eu inca mai am ceva dubii, atunci cand sunt eu pe aproape si vrea lapte incearca direct sa se autoserveasca).
Mai spunea intr-o vreme, dar acum spune mai rar, na-na la calorifer (asta de cand s-a lovit o data si i-am facut na-na caloriferului). Era asa simpatic cum se mai ducea el la calorifer, incepea sa dea cu manutele si sa spuna na-na. Intre timp am aflat ca nu ar fi chiar indicat sa il invatam de na-na, caci ar putea sa aplice pe urma si la copiii care il supara.
Si un cuvant la care nu imi este prea clar inca la ce se refera cand il spune: cabb. A inceput sa spuna asa cand i-a aratat Lili un cablu... acum spune cand vede cate un cablu, dar mai spune si cand nu e niciun cablu prin preajma.